Noi praguri de impozitare și o altă bază de calcul pentru pensiile magistraților! Proiectul merge miercuri la vot în Senat

0

Comisiile reunite de muncă, juridică și apărare din Senat au votat, marți, noua formă a proiectului de lege privind pensiile speciale, după ce Curtea Constituțională a decis că unele prevederi sunt neconstituționale. Proiectul va fi votat miercuri în plenul Senatului, iar Camera Deputaților este for decizional.

La votul de marți, 43 de senatori au votat pentru noul proiect. Toate noile amendamente propuse de PSD și PNL au fost votate marți în comisiile reunite, în timp ce toate amendamentele USR, care ar fi permis eliminarea sistemului de pensii speciale și trecerea întregului sistem de pensii pe baza contributivității, au fost respinse.

Președintele Comisiei de Muncă din Senat, social-democratul Ion Rotaru, a recunoscut marți, la finalul discuțiilor din comisii, că impactul bugetar nu este cunoscut, iar noile praguri de impozitare sunt de 10%, 15% și 20%.

Ministerul Muncii a precizat, în dezbaterile din Senat, că forma a fost negociată cu reprezentanții Comisiei Europene, conform Libertatea. Reforma pensiilor speciale face parte din cererea de plată numărul trei din PNRR, care ar trebui depusă până la finalul lui 2023.

Iată principalele modificări:

Un amendament adoptat în comisii stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani. Anterior, formularea era „vârsta standard”.

Potrivit amendamentelor, ei vor putea primi o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizaţiilor de încadrare brute lunare şi a sporurilor avute din ultimele 48 luni de activitate înainte de data pensionării. Anterior, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.

De asemenea, cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. Anterior, se prevedea că cuantumul pensiei nete nu poate „depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse”.

Sporurile care vor fi luate în calcul la stabilirea pensiei vor cele „avute în ultimele 48 luni de activitate înainte de data eliberării din funcție”, anterior fiind „sporurile cu caracter permanent din ultimele luni de activitate”.

Începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

În plus, personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor poate beneficia de pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate (anterior cuantumul era de 65%), inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 48 luni consecutive de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare. Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

În plus, se introduc noi praguri de impozitare a pensiilor speciale, de până la 20% (anterior erau praguri de 10% și 15%).

Impozitul lunar se determină de fiecare plătitor de venit din pensii astfel:
a) pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivității, indiferent de nivelul acestuia, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%;

b) pentru venitul lunar din pensii care are atât componentă contributivă, cât și componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, pentru partea contributivă se aplică dispoziţiile lit.a), respectiv o cotă de impunere de 10%, iar pentru partea necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

c) pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:
i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câștigului salarial mediu net sau egală cu acesta;
ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câștigului salarial mediu net și nivelul câștigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;
iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câștigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *