Tăierea pensiilor de serviciu a trecut de Senat prin punerea în acord cu decizia CCR

0

Senatorii au adoptat, miercuri, cu 89 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” şi o abţinere, modificările la legea pensiilor de serviciu (pensii speciale), pentru punerea acesteia în acord cu decizia CCR. Proiectul care introduce supraimpozitarea pensiilor de serviciu merge la Camera Deputaţilor fiind camera decizională.

Unul din amendamente stabileşte că judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.

Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.

Comisiile au mai decis ca începând cu 1 ianuarie 2024 magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004.

De asemenea, în noua formă a textului de lege, pensiile de serviciu se impozitează astfel: pentru venitul lunar din pensii determinat ca urmare a aplicării principiului contributivităţii, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2000 de lei, se aplică o cotă de impunere de 10%.

Pentru componentă necontributivă se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

Pentru venitul lunar din pensii care are doar componentă necontributivă, din care se deduce plafonul de venit neimpozabil lunar de 2.000 de lei, se aplică progresiv următoarele cote de impunere:

i) 10%, pentru partea mai mică decât nivelul câştigului salarial mediu net sau egală cu acesta;

ii) 15 %, pentru partea cuprinsă între nivelul câştigului salarial mediu net şi nivelul câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat;

iii) 20%, pentru partea ce depăşeşte nivelul câştigului salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

Comisiile au agreat ca persoanele care intră sub incidenţa anumitor legi şi îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor.

„Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, cuantumul net al pensiilor de serviciu stabilite în baza Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România, Statutului funcţionarului public parlamentar, Legii 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României, Legii privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi şi Legii 223/2015 privind pensiile militare de stat, astfel cum au fost modificate şi completate prin prezenta lege, nu poate fi mai mare decât 100% din media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu. Persoanele care, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc cerinţele legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu în baza reglementărilor din legile menţionate în vigoare, anterior modificărilor şi completărilor aduse acestora prin prezenta lege, pot solicita, până la data de 31 decembrie 2028, acordarea pensiei de serviciu conform reglementărilor respective”, prevede un alt amendament .

Senatorul USR Ştefan Pălărie a declarat în dezbaterea din plen că legea trebuie să repare ”o uriaşă inechitate socială, care astăzi împarte România între iobagii care muncesc legat de glie, zilnic până la 65 de ani şi privilegiaţii, excepţionalii, superbii, specialii, care pot să iasă la pensie la 45 de ani şi care astăzi câştigă cele mai mari zece pensii din România, peste 45.000 de lei până la 70.000 de lei”.

”Aveam ocazia, inclusiv prin modul în care croim şi decidem această lege, să eliminăm definitiv această inechitate socială, această nedreptate şi să arătăm românilor că România ete o ţară pentru toţi la fel. În discuţiile din comisie am întrebat şi revenim cu aceste întrebări pentru Guvern. Întrebarea numărul unu, care este impactul bugetar al pachetului de amendamente pe care puterea PNL-PSD le-a asumat şi votat la această iniţiativă legislativă întoarsă ca urmare a CCR”, a spus Pălărie.

Senatorul USR a precizat că au văzut o formă a legii, prin amendamente, ”mai îngăduitoare, mai flexibilă, mai ocrotitoare pentru magistraţi decât ce a cerut CCR”.

”Spuneţi-ne care este calculul de impact bugetar, câţi bani vor fi economisiţi din această nedreptate uriaşă numită pensii speciale magistraţi”, a arătat el. USR a protestat în plenul Senatului, afişând mesajul ”Tăiaţi pensiile speciale”. După vot, senatorul Pălărie a anunţat că s-a votat ”o uriaşă nedreptate, o ţară împărţită în două, între cei proşti care muncesc ca să plătească pentru a doua castă, categoria privilegiaţilor”.

”A ajuns statul ăsta ca un cadavru în care vă puneţi larvele, de fiecare dată, încercând să devină partidul mai gras”, a mai spus Pălărie.

Senatorul PNL Daniel Fenechiu a declarat în plen că a văzut pe lista de vot ”17 voturi, care înseamnă o demagogie imensă şi care vor să prostească românii într-o manieră incalificabilă”.

”Ar trebui să le explicaţi românilor să există decizii ale CCR care nu permit terminarea pensiilor aşa cum vreţi voi. Ar trebui să le explicaţi românilor că în stadiul ăsta, noi eram limitaţi strict la decizia CCR, nu să veniţi să spuneţi aici tot soiul de tâmpenii cu care să încercaţi să prostiţi românii”, a replicat Fenechiu la acuzaţiile aduse de USR.

Liderul senatorilor PSD, Lucian Romaşcanu, a explicat că prin această lege „trebuie protejaţi banii din PNRR şi se creează un sistem de pensii corect în România”. El a transmis USR că trebuia să rezolve pensiile speciale „atunci când era la putere”.

Liderul senatorilor UDMR, Cseke Attila, a subliniat că principiul contributivităţii trebuie să stea la baza oricărei pensii şi că această lege a trebuit să întrunească mai multe principii.

Liderul senatorilor AUR, Claudiu Târziu, a apreciat că legea, în forma rezultată după reexaminare, „e mai bună decât până în prezent” şi a subliniat că senatorii AUR au acordat un „vot politic şi de încurajare”.

Senatorul Diana Iovanovici-Şoşoacă a susţinut că actul normativ reexaminat reprezintă „o ilegalitate şi o discriminare”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *